Crapul de Dunare este cel mai dorit trofeu de catre majoritatea pescarilor. In ajutorul pescarilor care doresc ca vicleanul crap de Dunare sa nu mai fie doar un vis, o sa postam o serie de 5 articole (localizare, echipamente, monturi, nada, tehnica) toate de o mare importanta, prin care oricine sa inteleaga ce trebuie facut ca visul sa devina realitate. Vom face tot posibilul ca pana la inceputul lunii aprilie sa finalizam toate articolele.
Pentru inceput este foarte important sa stim unde sa cautam crapul de Dunare si sa nu asteptam sa ne caute el pe noi deoarece s-ar putea sa asteptam mult si bine. Dealungul a 15 ani in care am cautat crapul pe Dunare am reusit sa fac un portret robot al locurilor care tin crap sau a locurilor in care crapul este doar in tranzit spre zonele de hranire.
Primul lucru care este bine de stiut in pescuitul crapului pe Dunare este ca apa trebuie sa aibe in general peste 3m adancime iar curentul apei trebuie sa fie moderat spre lent. Am prins crap si pe apa de 1-2 m dar asta ocazional sau in timpul noptii atunci cand crapul partuleaza dealungul malurilor in cautarea hranei. In perioada de primavara timpurie cand se incalzeste afara putem intalni crapul in zonele de intinsuri cu apa mica, acolo unde razele solare vor incalzi mai repede apa. Tot in zonele cu apa mica primavara crapul isi va cauta loc pentru reproductie. In zonele cu apa mica crapul isi poate trada prezenta prin sarituri sau intoarceri prin care formeaza ochiuri mai mari in oglinda apei.
Dealungul timpului am vazut o groaza de pescari care cautau crapul in zone in care curentul este mai sustinut si albia este dreapta fara denivelari, structuri sau praguri. Nu as zice ca in acele locuri este imposibil de prins crap dar acele locuri nu pot oferi hrana crapului datorita faptului ca, curentul de apa matura in permanenta substratul si drept urmare sunt doar zone de tranzit pe unde crapul migreaza spre zonele cu hrana naturala. In astfel de locuri unde curentul este pronuntat si albia dreapta fara praguri sau structuri care sa faciliteze depunerea de aluviuni, sunt sanse mici sa prindem constant crap chiar daca nadim masiv in speranta ca putem aduna crapul pe nada.
fotografie facuta cand apa a fost scazuta cu 5 metri fata de nivelul normal, se poate observa plaja intinsa pana la mijlocul dunarii; zona cu intinsura mare fara structuri , in aceste zone este extrem de greu sau aproape imposibil sa prindem crap
Pentru a ne spori considerabil sansele de a prinde crap trebuie sa cautam zonele care pot oferi hrana naturala si adapost crapului de Dunare. In zonele unde carpul sa hraneste in mod natural sunt sanse foarte mari sa avem trasaturi pe tot parcursul partidei de pescuit. Hrana crapului de Dunare este compusa in foarte mare masura din scoicile Dreissenia polymorpha (cautati pe google mai multe detalii despre aceasta scoica).
scoica Dreissenia polymorpha, hrana de baza a crapului de Dunare
Aceasta scoica o intalnim acolo unde curentul apei are o viteza de curgere mai mica de 2m/s si sunt prezente structuri solide. Prin intermediul unor fibre (bissus) scoica se fixeaza de suprafete solide (stanci, betoane, praguri, copaci scufundati, ambarcatiuni scufundate… etc.). Pe langa scoici crapul mai cauta si vietatile nevertebrate care traiesc in depunerile de aluviuni de la baza pragurilor sau in zonele unde curentul apei este circular (anafoare) favorizand depunerea sedimentelor.
Locurile frecventate deseori de carp in cautarea hrenei sunt pragurile. Pragurile reprezinta trecerea brusca de la o adncime la alta si pot reperezenta o trecere de cativa centimetrii sau o trecere de cativa metri. Nu este prea importanta inaltimea pragului ci este important sa stim ca asemenea structuri sunt foarte frecventate de crap in cautarea hranei.
fotografie facuta cand Dunarea a fost scazuta 2.5 m fata de nivelul normal; un prag format de un curent circular, este un loc in care se acumuleaza depuneri de aluviuni si materei organica in descompunere
La baza pragurilor se vor forma depuneri de aluviuni si materie organica in descompunere formand un habitat perfect pentru nevertebratele care fac parte din meniul crapului. Deasemni pe buza si pe peretele prgului pot fi fixate coloni de scoici care asigura in cea mai mare masura hrana de baza a crapului de Dunare si a altor specii de pesti de talie mai mare. Crapi vor patrula dealungul acestor praguri in cautarea hranei. Plasand nada si montura in astfel de zone sansele de a prinde crap cresc foarte mult in comparatie cu zonele de intinsura fara structuri si unde hrana naturala a crapului este putina sau lipseste cu desavarsire.
Pe langa pragurile care ofera hrana crapului, copaci scufunfati sau aglomerarile de copaci scufundati reprezinta locul suprem. Locurile cu copaci scufundati ofera crapilor hrana si adapost.
fotografie facuta cand Dunarea a fost scazuta cu 2,5m fata de nivelul normal; zona cu structuri care asigura hrana si adapost crapului, un loc in care am prins de fiecare data crap atunci cand apa avea nivelul mai mare cu 1.5-3m fata de nivelul din fotografie
fotografie facuta cand Dunarea a fost sacazuta cu 3.5m fata de nivelul normal; o alta zona cu structuri care atrage crapul ca un magnet
In zona copacilor scufundati crapului ii place foarte mult sa stationeze chiar daca in acea perioda nu se hraneste. In aceste zone avem sansa sa prindem crap oricand, asta cu condita ca apa sa aibe peste 3 m adincime. Dealungul timpului am prins carp in zona copacilor scufundati si unde apa avea mai putin de 3 m dar asta sa intamplat in mare masura doar nopatea. In zonele cu copaci scufundati am reusit sa prind crap in 90% din partide. In astfel de zone putem prinde crapi de toate dimensiunile de la cei mai mici pana la cei mai mari. In cazul in care a-ti descoperit astfel de zone incercati sa pescuiti si in timpul zile dar si in timpul noptii, in anumite perioade din zi sau din noapte crapii pot parasi aceste structuri in cautarea altor zone cu hrana dar cu siguranta vor reveni mai devreme sau mai tarziu in acea zona.
Pentru cei care au o distanta considerabila pana la Dunare le recomand in cazul in care identifica o zona productiva cu copaci scufundati sa isi noteze cotele apelor Dunarii din ziua respectiva, deoarece exista riscul ca la urmatoarea partida programata sa bata o groaza de drum si sa constate ca structura descoperita se afla pe mal datorita scaderi nivelului apei Dunarii.
Pe site gasiti in partea dreapta un link catre cotele apelor Dunarii actualizat la zi. Urmariti tot timpul un punct de masurare (locatie de exemplu cum ar fii: statiile de masurare bazias, moldova veche, orsova, gruia, oltenita … etc) cat mai apropiat de zona in care pescuiti.
Toamna tarziu cand cotele apelor sunt foarte scazute este bine sa faceti un drum la Dunare pentru a cauta alte locuri cu copaci scufundati sau alte stucturi care vor fi vizibile odata cu scaderea masiva a apei.
Inainte de a va alege un loc in care sa pescuiti, trebuie sa stiti ca viata crapului insamna hrana, adapost si reproductie. Daca gasiti locurile in care crapul de Dunare isi desfasoara aceste activitati, sansele de reusita in pescuitul carpului cresc enorm.
Incercati sa nu mai pescuiti la intamplare in speranta ca veti fi cautat de crap, incepeti sa cautati voi crapul si atunci rezultatele vor fi altele.
Am auzit pe foarte multi ca se plangeau ca au incercat tot felul de momeli dar nu au prins crap desi momela sau nada respectiva este foarte recomandata. Foarte putini se gansesc ca poate locul ales nu tine crap.
Puteti folosi cele mai bune nade si momeli din lume, daca nu pescuiti unde se afla crapul… pierdeti timpul degeaba.
Daca ati citit intregul articol si considerati ca a fost folositor, va sfatuiesc sa il impartasiti cu altii. Apasati butonul de share facebook sau twitter din coltul de dreapta jos.
In articolul ce va urma, vom prezenta echipamantele si aceesoriile necesare in pescuitul carpului cu lanseta feeder pe Dunare.
2 comments
suciu stefan
4 martie 2015 în 5:52 pm (UTC 3) Link to this comment
f. bune si utile toate artcolele
Razvan
29 ianuarie 2017 în 7:15 pm (UTC 3) Link to this comment
Spre contradictoriu cu cele spuse in acest articol, exista o zona pe dunare unde am prins crapi primavara la apa de 2 metri, pe o zona de intinsura cu nisip(zona Sichevita, jud. Caras Severin), dar prevazuta cu busteni si curent puternic. Crapii au fost localizati prin faptul ca sareau in zona repectiva, asa ca am lansat acolo si numai dupa 10 minute a fost primul dril. Momeala preferata intradevar a fost porumbul cu aroma de scoica dar si cel cu aroma de alcool(porumb pus de toamna in tuica-reteta hand made), ceea ce intareste faptul ca crapii de dunare se hranesc cu scoici. Nu am momit, deoarece era inutil cand bancul de crapi isi trada prezenta prin sarituri. Eu raman adeptul ca primavara la dunare crapul trebuie cautat dupa activitatea lui(adica unde sare), si de multe ori in locuri in care nu crezi ca sta vara. Referitor la fire, nu am avut probleme daca am dat cu 0,40, in schimb am avut rateuri pana am renuntat sa dau cu 2 carlige, deoarece intrau in zona bustenilor si daca un carlig e liber, se poate agata, asa ca regula e un singur carlig. Montura simpla – plumb de 150 de grame culisant, momitor hand made din sarma si un singur carlig legat cu fir depar pe care pui 2, 3 boabe de porumb, iar in momitor mamaliga cu aroma de scoica sau tuica.
Partida de 2 zile, rezultat 10 mustaciosi+ avati la rotativa, dar asta e alta poveste.