Pescuitul crapului pe Dunare la feeder 3.Montura

Montura este un factor decisiv atunci cand cautam crapul. Daca nu acordam o mare importanta monturii, sansele noastre de reusita se pot reduce considerabil

    Trebuie sa fim constienti de faptul ca primul lucru care intra in contact cu pestele este montura. Important este sa acordam o mare atentie monturii si a componetelor care o alcatuiesc. Degeaba avem lansete si mulinete de ultima moda daca pescuim cu un carlig de 2 bani sau pescuim cu o montura care nu este destinata speciei vizate, in cazul de fata crapul, ca despre montura adresata acestei specii vom discuta in continuare.

    Am intalnit destui pescari care erau foarte dotati din punct de vederea al echipamentuli si al nadei, dar erau foarte mirati dece nu prind peste sau daca prindeau, prindeau mult sub asteptari.

    Poate va ganditi ca in pescuitul crapului pe Dunare sau pe alte ape salbatice cu lanseta de feeder trebuie sa folosim cine stie ce monturi extraterestre. Ei bine.. nu este chiar asa de complicat.

    Trebuie sa tinem cont de faptul ca, crapul este un peste care se hraneste prin absortia hranei din substrat, de multe ori scurmand prin depunerile de mal din substrat.

    Deoarece cu mult timp in urma sa constatat de catre pescarii engelzi, ca o montura in care momeala va fii atasata langa carlig, lasand carligul liber (montura cu fir de par), este mai eficienta decat o montura in care momeala o vom intepa in carlig (nu discutam despre pescuitul la pluta unde este alta treaba).

atunci cand intepam momeala in carlig, varful carligului trebuie sa ramana liber, astfel sansele ca un crap sa se autointepe sunt foarte mari

cand acoperim varful carligului cu momeala, sansele ca un crap sa se autointpe se reduc drastic

    O greseala enorma care am vazut-o de foarte multe ori la multi pescari care cauta crapul, este faptul ca multi acopera varful carligului cu momela. Daca acoperim varful carligului cu momeala, sunt sanse minime ca un crap sa se autointepe atunci cand aspira carligul cu momeala de pe substrat. Varful carligului find ascuns in momeala, crapii pot aspira momeala de pe substrat si o vor scuipa fara a exista riscul sa se intepe.

montura cu fir de par

in cazul in care firul de par este prea lung, lungimea lui se poate reduce prin rasucirea in jurul tijei carligului

    In montura cu fir de par unde datorita libertati carliguli sansele ca, crapul sa se intepe in momentul cand absoarbe momela sunt mult mai mari dacat atunci cand momela este intepata in carlig. Cu siguranta ca multi pescari incepatori vor fii sceptici (cum am fost si eu in urma muti ani in urma) in a folosi montura cu fir de par. Va asigur ca aceasta montura da rezultate foarte bune in pescuitul crapului orinude si pe orice apa, fie ea crescatorie sau apa salbatica. In cazul in care nu tinem cont de modul de hranire al crapului, care se hraneste prin absortie si nu prin muscatura, rezultatele se vor lasa mult asteptate. Daca nu adaptam montura la modul de hranira al crapului, exista riscul ca in timpul partidei mai multi crapi sa ia montura in gura fara sa se intepe, iar noi nici sa nu observam. Vom pleca de la pescuit fara nici o prezentare si cu gandul ca momela nu este buna, crapul nu se hraneste, locul nu este bun, presiunea nu este buna… etc. Dece credeti ca mreana si capul, care au un stil de hranire asemanator, sunt foarte greu de prins pe apele salbatice? Foarte multi pescari nu adapteaza monturile la stilul de hranire al acestor 2 specii si astfel rezultatele sunt foarte slabe si de multe ori nule.

o montura simpla si foarte eficienta in pescuitul crapului de Dunare

pentru a evita incurcarea strunei in lanseu, o putem introduce in nada

Montura noastra este realaizata din cateva elemente pe care le vom descrie in continuare:

Momitorul

    In pescuitul crapului pe Dunare cu lanseta de feeder, unde curentul de apa va actiona continu asupra firului principal, momitorul va avea rolul de transporta momela pe substrat si tot odata datorita greutatii sale ne va tine montura pe loc, asta daca greutatea si forma va permite acest lucru. Tot datorita greutatii sale va produce o autointepare in momentul cand crapul va aspira momela de la carlig si se va deplasa. O mai buna autointepare se va realiza daca momitorul va fii fix sau va culisa pe o distanta limitata ( de recomandat o distanta nu prea mare pentru a nu avea timp sa scuipe momela). Referitor la forma este indicat ca forma momitorului sa fie una plata care va avea un contact mai bun cu substratul.

momitor cu fundul plat

    In cazul in care vom folosi momitoare rotunde in sectiune pe ape curgatoare, exista un mare risc ca el sa se rostogoleasca pe substrat. Daca momitorul se va rostogoli pe substrat si carligul se va agata, asteptarea noastara va fii in zadar. Pentru a evita pe cat posibil rostogolirea sau tararea momitorului pe substrat va invit sa vizionati urmatorul filmulet despre monturi (se poate gasi si in sectiunea video a acestui site). In partea a 2-a a filmului este prezentat un mic truc in premiera, care va elimina in mare masura deplasarea momitorului pe substrat chair si acolo unde curentii de apa vor actiona continu asupra firului principal.

Montura feeder crap pt Dunare si rauri (partea 1/2)

Montura feeder crap pt Dunare si rauri (partea 2/2)

    Deoarece vom cauta un peste dintre cei mai precauti este indicat sa nu folosim momitore cu suprafete lucioase. Daca chiar aveti momitoare cu suprafete lucioase (sarme lucioase, plumb) va recomand sa le frecati intr-o gramada de nisip pentru a le matuii (sa dispara luciul de pe suprafete).

Stuna (forfacul)

    Chiar daca pare un aspect lipsit de importanta, materialul din care este realizata stuna joaca un rol important in reusita sau esecul partidei in care vizam crapul, si mai ales atunci cand avem crapi mai mari in zona. Multi confunada pescuitul crapului pe amenajari cu pescuitul crapului in ape salbatice. Daca in anumite lacuri comerciale unde densitatea de crap este extrem de mare, pe apele salbatice densitatea de crap este cu mult mai mica. In partidele in care pescuim pe lacuri spra populate, unde datorita densitatii mari de crap si a concurentei foarte mari pe hrana nu vom avea probleme chair daca folosim o stuna de monofilament mai gros sau un fir impletit foarte rigid. In concurenta pentru hrana (care este destul de putina pe lacurile private,in comparatie cu cantitatea de peste), crapii lasa garda jos si nu mai sunt lafel de precauti ca atunci cand au hrana naturala suficeinta. In mediul salbatic, cel putin la noi in tara, densitatea de peste este foarte mica raportat la cantitatea de hrana naturala. Daca luam exemplul Dunarii unde hrana de baza a crapului este scoica, putem spune ca hrana naturala este in cantitati enorme si concurenta pe hrana intre crapi este aproape inexistenta, fapt ce poate face crapii extrem de precauti in momentul cand plasam montura in zona in care se hranesc. Daca acum cativa ani as fii spus: “cand ii sa manance, manaca la orice si cu oricefel de montura”, cu trecerea timpului pot spune ca nu sta chiar asa treba. Au fost cazuri in care am prins bine crap impreuna cu prietenii mei si am fost vazuti de anumiti pescari care crezand ca daca se pun pe locul respectiv, dupa plecarea noastra vor prinde si ei. Experienta lor traita atunci le-a demonstrat contrariu chair daca au stat 3 saptamanai pe acel loc (cu toate ca din amabilitate le-am dat si momeala de carlig cu care am prins) nu au prins nimic, iar noi inainte am stat 3 zile si am prins destul de bine.

    Revenind la materialul pentru struna pot spune ca pentru a fii eficient, chiar si atunci cand vom intalni crapi suspiciosi, trebuie sa aiba anumite caracteristici:

• sa fie matasos si la contactul cu apa sa capete o textura moale apropiata de aceea a vegeratiei acvatice.
• sa fie rezistent la braziune deoarece in pescuitul pe Dunare, mai ales in zonele unde crapul este prezent, pe substrat sau pe structurile din zone( crengi, praguri) sunt prezente in numar mare scoicile. La contactul cu scoicile, daca nu este rezisteanta la abraziune, firul de la struna poate ceda foatre usor .
• sa aibe o rezistenta sporita la nod doarece se stie ca, carpul salbatic si mai ales cel de apa curgatoare, are o forta foarte mare si daca rezistenta la nod a strunei  este mica atunci struna poate ceda foarte usor in dril.
• impletitura sa fie realizata din fire de diferite culori pentru un mai bun camuflaj
  

  fire impletite pentru realizarea forfacelor in pescuitul crapului

    Despre lungimea strunei, in pescuitul la crap pe ape curgatoare , pot spune dupa ani de incercari, am ajuns la concluzia ca lungimea intre 5-20 cm este cea mai eficienta. Am incercat si lungimi mai mari dar cu rezultate foarte slabe sau in unele cazuri nule.

    Cu cativa ani in urma am incercat, pe Dunare, sa folosesc pe 2 lansete de feeder (acelasi material de struna, acelasi carlig, acelasi momitor, aceeasi momeala) strune de 30cm iar pe alte 2 lansete strune de aprox 8-10cm. Pe  lansele cu struna scurta am prins 6 crapi iar pe cele cu struna lunga am prins 1 crap, concluziile le puteti trage singuri. Multi sunt tentati sa faca teste atunci cand pestele nu trage.

    Degeaba facem orice fel de test atunci cand nu este pestele in zona sau nu avem prezentari, deoarece acel test este egel cu zero. Testele concludente sa fac atunci cand avem peste pe vad si avem prezentari, nu atunci cand nu avem peste pe vad si nu avem prezentari.

    Multi vor zice ca au prins crap si la strune lungi sau din monofilalamet, nu ii pot contrazice ca nu se prinde si asa. Aici discutam de pescuitul crapului pe apa salbatice unde densitatea de peste este mica, hrana este din abundenta, crapul pentru a junge la o varsta mai inaintata trebuie sa fie foarte precaut pentru a scapa de plasele monofilament a braconierilor si de alte capcane create de cel mai mare dusman (omul).

    In cazul in care nu ar fii avut hrana din abundenta, cum se intampla pe lacurile suprapopulate cu crap, poate precautia era abandonata in schimbul potolirii foamei cu orice pret…

    Poate ati vazut animale salbatice care datorita lipsei de hrana se risca foarte mult si se apropie de om sau de asezarile omenesti cu orice risc in scopul hranirii. Nu acelasi lucru se poate spune despre animalele salbatice care au hrana din abundenta si care la orice semnal de pericol( zgomot, miros, imagine) se indeparteaza de sursa fara ezitare.

    Am facut aceste mici sau mari paranteze deoarece vreau sa intelega toata lumea ca daca pescuim la intamplare si nu tinem cont de unele aspecte (cat de mici), care pentru unii nu au nici o importanta, rezultatele pot fii foarte slabe sau nule.

Carligle

    Cel mai important element al monturii este carligul. Pentru a avea un pescuit eficient, carligul trebuie sa aibe anumite calitati:

• Sa fie extrem de bine ascutit. In cazul in care nu este foarte ascutit, in momentul cand carpul aspira momeala si pleaca cu ea, autointeparea nu se poate realiza si crapul poate scuipa momeala foarte repede fara a se intepa. Chiar daca multi crapi vor inhala momeala de la carlig, in cazul in care acesta nu face o autointepare, nici nu vom observa asta pe elementele de semnalizare (varf semnalizator al lansetei de feeder, bambina, swinger, clopotel..etc) si vom pleca de la pescuiti cu alte ganduri si scuze care mai decare mai credibile.
• Sa aibe un varf foarte rezistent. Deoarece in montura vom pescui cu varful carligului liber (cand montam momela pe firul de par sau cand o intepam in carlig) exista marele risc ca, carligul sa intre in contact cu suprefete dure de pe substrat (pietre, scoici, crengi, betoane… etc) si astfel se va toci foarte repede. In cazul in care varful carligului este tocit si noi nu observam, s-ar putea sa asteptam degeaba prezentarea. Personal recomand ca de fiecare data sa verificati varful carligului inainte de a lansa montura in apa. Pentru acest test putem incerca sa zgariem usor unghia cu varful carligului. Daca varful carligului are aderenta pe unghie insemana ca este ok, daca aluneca pe unghie va recomand sa i-l schimbati fara sa stati pe ganduri. Si dupa ca ati avut un dril cu un crap sau cu un amur este indicat sa verificati carligul. Personal dupa aproape fiecare amur capturat am fost nevoit sa schimb carluigul deoarece varful se tocea. Cavitatea bucala a amurului este mult mai dura decat a crapilor comuni.
  

  diferite dimensiuni ale unui model de carlig pe care il folosesc in majoritatea situtiilor atunci cand folosesc montura cu fir de par

• Culoarea sa fie una mata care sa nu luceasca, sunt multe carlige cu culori mate dar sunt si foarte multe lucitoare. In apele adanci, carligele lucitoare nu creaza probleme, dar in apele de mica adancime un carlig lucios poate trezi suspiciunea unui crap mai mare.
• Sa fie solide, fabricate din materiale foarte rezistente la tractiune. Nu trebuie sa fie foarte groase si grele pentru a fii rezistente, sunt producatori de carlige care au scos pe piata modele de carlige destul de subtiri si usoare dar foarte rezistente.
• Nu folositi carlige care au urme de rugina pe ele chiar daca pare varful intact. In urma cu cativa ani, am lasat trusa deschisa peste noapte si datorita umiditatii ridicate de pe malul Dunarii carligele au prins putina rugina. Am crezut ca daca le sterg si micile urmele de rugina au disparut, totul va fi bine. La urmatoarea iesire am avut o mare problema deoarece am avut trei rateuri din cauza carligelor afectate care s-au indreptat in lupta cu pestele. Am reusit sa scot cinci crapi pana in 3.5kg, dar ce a fost mai mare (trei exemplare) au indreptat carligul datorita faptului ca am fost nevoit sa ii fortez pentru ai indeparta de structurile existente in zona. Bineinteles ca dupa acele momente toate carligle afectare de umiditate le-am aruncat si acum sunt extrem de atent la pastrarea si verificarea carligelor inainte de la monta.
  

  un model de carlig pe care il folosesc in pescuitul crapului atunci cand intep momeala in carlig

• Nu folsiti carlige extrem de mari cu am vazut la alti de m-am speriat. Crapul se hraneste prin aspiratie si daca carligul cu momeala va fii prea mare si greu, crapul va trece pe langa el fara sa il aspire chiar daca in imediata vecinatate a carligului sunt alte particule de nada pe care le aspira. Crapul isi va regla puterea aspiratiei in functie de marimea si greutatea particulelor de nada din zona. Daca carligul cu momeala va fii prea mare si prea greu, cu siguranta ca va trece peste fara sa il inhaleze, sau il va inhala cand termina nada de pe vad, fapt ce ne va reduce drastic numarul de prezentari chiar daca crapii sunt acolo si se hranesc pe vad.

    Daca pentru echipamente de pescuit, personal nu sunt prea dispus sa investesc sume importante, va pot spune ca pentru produsele care intra primele in contact cu pestii, “cele de sub apa” (nade, momeli, calige, fire de strume) sunt dispus sa platesc oricat numai sa pescuiesc eficeient si cu sanse reale. Foarte multi pescari investesc sume mari de bani in echipamente scumpe dar fac rabat de calitate la elementele ce alcatuiesc montura sau la nadele si momelile folosite.

Vartejul

    Tinand cont ca va fii elementul de legatura intre struna si linia principala, este indicat sa fie unul de calitate si foarte rezistent. Este recomandat sa folosim varteje de calitate care se rotesc usor pentru a evita rasucirea strunei in timpul cand recuperam montura din apa. Desigur se pot folosi si varteje cu agrafe rapide, aceste ne vor ajuta sa schimbam mai repede si mai usor struna in timpul partidei de pescuit.

modele de varteje rezistente si elemente de legatura

    Trebuie sa aveti grija atunci cand montati un vartej folosit deoarece exista riscul ca acesta sa fie ruginit si rezistenta lui poate fii mult diminuata din cauza ruginei. Lafel ca si la cralige, este de recomandat ca vartejele sa nu fie lucioase pentru a nu trezi suspiciunea crapilor precauti.

Biluta de cauciuc

    Aceasta va avea rolul de a proteja nodul de la vratej. In cazul in care nu folosim biluta din cauciuc, in timpul lanseurilor, tubul de pvc al momitorului va lovi in mod repetat nodul rupandu-l sau slabindu-i rezistenta. In cazul in care nodul este slabit, in timpul dril-ului cu un crap riscul de a ceda nodul poate creste considerabil.

    In pescuitul la feeder, atunci cand cautam crapii, va recomand sa nu faceti rabat de calitate la componentele care alcatuiesc montura. Este pacat sa cheltuim o groaza de bani cu deplasarea si alte cheltuielei necesare si sa avem de suferit din cauza ca ne-am zgarcit la un carlig sau la un fir de struna.

    In urmatorul articol vom discuta despre nada si momelile folosite in pescuitul crapului la feeder pe Dunare.

    Daca ati citit intregul articol si considerati ca a fost folositor, va sfatuiesc sa il impartasiti cu altii. Apasati butonul de share facebook sau twitter din coltul de dreapta jos.

    Pentru dezbaterea acestui articol va invit pe forum-ul nostru www.pescuitlafeeder.ro/forum

Lucian Fiat.

Articole care ar putea sa te intereseze:

• Pescuit la Feeder pe Dunare in perioada inundatiilor (septembrie, 2015)
• Nadele moderne in pescuitul crapului salbatic pe Dunare – Septembrie 2013
• La feeder in cautarea scobarului de Dunare – Iunie 2013
• Method Feeder-ul un moft sau o necesitate
• Partide scurte la crap pe Dunare