Pescuitul la feeder pe Dunare

Dunarea este singura apa din tara noastra care ne poate darui cele mai spectaculoase partide de pescuit in care ne vom intreba de fiecare data cand suntem in dril…  oare ce specie este la capatul firului?

    Pescuitul pe Dunare este un pescuit foarte indragit de foarte multi pescari fie ei de crap, salau, somn, feeder… pana la cei de duminica care cauta oblete in maluri cu vergi rudimentare. Dunarea este ca un magnet puternic care atrage pescari de peste tot, rasplatindu-i cu partide unice in care niciodata nu vei putea preconiza rezultatele partidei. In sutele de partide pe Dunare am intalnit foarte multi pescari de-a lungul anilor si spre surprinderea mea un foarte mic procent din ei tineau cont de anumite aspecte pentru a realiza o partida reusita.

    Pescuitul la feeder pe Dunare ne poate oferi partide de neuitat pe care le vom povesti ani la rand. Pescuind pe Dunare cu feeder-ul putem prinde orice peste pasnic de la oblete la crap, dar pentru a realiza asta trebuie sa tinem cont de anumite aspecte ce tin de localizare, comportamentul speciilor, adancimea apei, nade si momeli, monturi… si alte aspecte care vor fi dezbatute mai pe larg in articolele care urmeaza.

    Cu ajutorul pescuitului la feeder putem prezenta carligul cu momeala exact in zona nadita, astfel sansele de reusita cresc considerabil, mai ales acolo unde pescuitul se realizeza la o distanta mai mare de mal sau pe o apa mai adanca. Pe langa precizia care ne este oferita de pescuitul la feeder, un aspect vital pentru reusitele partidelor de pescuit este localizarea pestilor.

    Putem pescui cu cele mai bune nade si momeli, dar daca pestele nu este in zona rezultatele vor fi nule sau foarte slabe si astfel vom da vina pe nade, pe vreme, pe solunare, pe monturi, pe ghinion, pe superstitii, pe vaporul care trece… pe orice dar nu pe nepriceperea noastra de a localiza pestele. Foarte multi pescari vin la Dunare si cauta locurile cele mai comode pe mal unde sa poata parca masina, sa poata pune cortul, sa nu fie noroi la mal, sa nu fie vegetatie in apa, sa fie acces usor la apa… si alte facilitati, dar nu tin cont daca  zona respectiva tine peste sau daca zona respectiva este propice speciei sau speciilor vizate. Mergand la pescuit cu astfel de conceptii pescuitul devine o loterie in care de cele mai multe ori tragem biletul necastigator. Cel mai important aspect de care trebuie sa tinem cont este localizarea zonelor care tin peste. In cadrul site-ului gasiti un articol care descrie aceste zone care tin peste, in functie de specie. Pentru a citi acest articol click aici localizarea pestilor in pescuitul la feeder pe rau sau Dunare. Bineinteles ca pentru a localiza zonele care sunt peferate de specia pe care o vizam, trebuie sa stim ce conditii trebuie sa indelineasca o anumita zona pentru a fi cautata de specia respectiva. Ca exemplu va pot spune, ca degeaba vom cauta crapul pe Dunare in zone unde apa are adancimea sub 3 metri, substratul este pietros si curentul apei sustinut. In aceste zone sigur nu vom intalni crapul sau il putem intalni doar in tranzitie (nu stationeaza in aceste zone) spre locurile de hranire. In schimb daca locatia indeplineste urmatoarele conditii: adancimea apei peste 3 metri, curent moderat spre lent, zone cu structuri (praguri, anafoare, copaci scufundati, mal abtupt, pomi cazuti in apa), sansele de a prinde carp cresc considerabil. Structurile atrag crapul ca un magnet foarte puternic. In aceste zone unde intalnim structurile descrise mai sus este imposibil sa nu prindem crap daca avem o strategie bine pusa la punct.

    Despre pescuitul crapului la feeder pe Dunare vom face un articol separat  unde vom descrie mai in amanunt tehnicile care dau rezultate si deasemenea vom explica ce conditii trebuie indeplinite pentru a avea sanse reale de a prinde crap pe Dunare.

    Conditia principala in reusita unui pescuit la feeder pe Dunare, este ca trebuie sa stim de la inceput ce talie a pestilor vizam in partida respectiva.

    Daca vizam pestele de talie mica si medie trebuie sa ne adaptam strategia pentru a atrege cat mai multi pesti pe vad si adaptarea monturii pentru a avea cat mai multe prezentari. Degeaba vom avea o nada buna care aduna mult peste pe vad daca montura noastra este prea grosiera pentru pestii de talie mica si medie (carlig supradimensionat sau struna prea groasa), deasemenea nu vom avea rezultate chiar daca folosim o montura finuta dar nada aleasa nu este indicata pentru speciile respective sau zona aleasa de noi nu este o zona care tine peste. Pe langa acesti factori negativi mai exista si marele risc: sau nu umectam nada bine iar aceasta in loc sa ramana pe vad (pentru a aduce si mentine pestii in zona nadita), va fi luata de curent la vale iar o data cu ea si pestii vor parasi vadul. In prepararea nadei si alegerea modelului de cosulet trebuie sa fim foarte atenti deoarece exista riscul ca in tranzitia cosuletului spre substrat, acesta sa piarda toata nada in coloana de apa inainte de a ajunge in substrat. Bineinteles asta se va intampla daca vom prepara o nada prea uscata si un cosulet cu ochiurile plasei mai mari. In cazul in care vom face o nada prea colanta (lipicioasa), exista riscul ca nada sa nu se dizolve din cosulet , astfel nu vom putea nadii vadul (sa adunam o cantiate de nada pe vad pentru a aduna si a mentine pestele pe vad). Mecanica nadei si alegerea modelului de cosulet va fi tema unui alt articol deoarece aceste doua aspecte sunt extrem de importante.

    Sunt multi pescari care spun: “cand este sa manace pestele, se prinde la orice si oricum”; nu contest cele spuse de ei, dar acele situatii sunt rare sau extrem de rare. Am intalnit pescari care au ramas foarte uimiti de ce se poate prinde la feeder cu o singura lanseta, o stategie pusa bine la punct si cu o adaptare la conditiile respective. Asta in conditiile in care ei pescuiau in acea zona de cateva zile cu rezultate foarte slabe, chiar daca aveau o armata de lansete. Imi vine in minte acum, o partida cu cativa ani in urma in care am fost cu un amic pe Dunare. In acea partida eu am ales sa pescuiesc cu o singura lanseta la feeder iar el a ales sa pescuie cu 6 lansete la momitor cu mamaliga iar in carlig vierme sau  rama. La inceputul partidei, in prima ora a avut un avantaj datorita numarului de lansete, dar pe parcursul partidei am reusit sa iau un avans considerabil. La sfarsitul partidei am reusit sa adun aproximativ 15 kg platica (exemlare intre 200-500gr), iar amicul meu a reusit sa adune aprox 5 kg cu cele 6 lansete. Chiar daca am pescuit cu o singura lanseta am avut un mare avantaj in comparatie cu el, pescuind la punct fix cu firul prins pe clipsul mulinetei, lansam de fiecare data in acelasi loc. Astfel nada care parasea cosuletul a creat un pat de nada pe care pestii s-au adunat in numar destul de mare si acolo au stationat pana la finalul partidei, fiind intretinuti cu nada la fiecare lansare. Amicul meu pescuind cu momitor pe care avea mamaliga, nu a reusit sa faca un pat de nada, doarece mamaliga nu se desfacea de pe momitor si asfel el nu a reusit sa tina pestii pe zona unde pescuia (la 10 metri de mine). Cu toate ca a avut un numar de 6 lansete, a reusit sa prinda doar pestii care tranzitau zona. Am spus aceasta povestioara sa va dati seama ca, chiar daca gasim o zona care tine peste, daca nu avem o strategie bine pusa la punct si nu tinem cont de toate aspectele, sansele de a avea o partida reusita se reduc considerabil.

   Pentru a dezbate pe larg aspectele care duc la reusita unei partide o sa scriem niste articole separate, deoarece fiecare aspect are o importanta foarte mare.

    O gresela enorma pe care o fac pescarii, fara sa isi dea seama este galagia. In partidele pe Dunare, acolo unde vizam pestele de talie mai mare cu este deobicei crapul este absolut necesar sa nu facem galagie, am intalnit pescari care faceau foarte mare galagie si aveau pretentii sa prinda crap. Poate nu stiti dar pestele este capabil sa auda foarte bine sunetele de joasa frecventa produse de tropaitul pe mal, trantirea usilor de la masina, lovirea geletilor de pietre si altele. Am vazut chiar pescari care bateau cu ciocanul sau cu pietre in suportii pentru lansete pentru a le  infige in mal. In comparatie cu noi pestele are avantajul ca treieste in apa care este mult mai densa decat aerul favorizand propagarea sunetelor mult mai bine decat in aer. Va redcomand sa evitati pecat posibil locurile unde sunt campati pescari galagiosi, deoarece sansa de reusita se reduce direct proportional cu galagia pe care o fac cei din jur.

    Datorita faptului ca pe dunare habiteaza un numar considerabil de specii, putem sa facem din aproape orice partida o reusita, dar pentru asta trebuie sa stim sa ne adaptam fiecarei situatii intalnite si sa tinem cont de multe aspecte pe care le vom dezbate pe acest site.

    Despre pescuitul pe dunare putem povestii la nesfarsit dar fiecare aspect important o sa il dezbatem separat.

    Urmarind in continuare articolele pe care le vom postam, baza voastra de date, in domeniul pescuituli la feeder, va creste considerabil si o data cu ea partidele de pescuit vor fii mai productive.

    In final vreau sa va arat ca Dunarea poate oferi mult, chiar daca pescuim cu o singura lanseta avem sanse sa facem partide formidabile.

Un pescuit la feeder de 7 ore in echipa de trei pescari pe Dunare unde strategia si localizarea pestelui si-a aratat valoarea inclinand balanta cantarului spre 90 kg (scobar, platica, moronas si mreana)

    Daca ati citit intregul articol si considerati ca a fost folositor, va sfatuiesc sa il impartasiti cu altii. Apasati butonul de share facebook sau twitter din coltul de dreapta jos.

   Pentru dezbaterea acestui articol va invit pe forum-ul nostru www.pescuitlafeeder.ro/forum

Lucian Fiat.

Articole care ar putea sa te intereseze:

• Pescuit la Feeder pe Dunare dupa scobar cu nada FeederX (octombrie, 2014)
• Pescuit la Feeder pe Dunare in perioada inundatiilor (septembrie, 2015)
• Pescuit la feeder, vara pe Dunare… (Dodenciu Adrian, august 2014)
• Platica pe Dunare la Feeder
• Dupa prohibitie cu feederul pe Dunare (Negrea Marius, ian 2014)