In pescuitul la feeder, la fel ca si in pescuitul la pluta, umectarea si sitarea nadei joaca un rol important. Multi pescari chiar nu tin cont de umectarea si sitarea nadei sau sunt de parerea ca este un aspect fara importanta.
Primul pas care trebuie facut in prepararea nadei este umectarea. Pentru a realiza aceasta operatiune in bune conditii este indicat sa varsam nada (uscata) intr-un recipient cu fundul rotund pentru a putea sa o amestecam fara probleme. In cazul folosirii unui recipient cu fundul patrat, exista riscul sa ramana nada neumectata in colturile recipientului.
Daca dorim sa introducem arome sau aditivi lichizi in nada, este indicat sa ii introducem in apa cu care vom umecta nada pentru ca nada sa cuprinda in totalitate aditivii sau aromele. In cazul in care adaugam aditivi lichizi sau arome direct in nada, acestia fiind in cantiati mai mici, exista riscul ca acestea sa fie absorbite de nada doar in anumite zone si nu in intraga masa a nadei.
In general trebuie sa stim ca un kg de nada uscata necesita 300-500 ml de apa pentru umectare.
La inceput vom turna treptat apa peste nada si amestecam continu, vom evita pecat posibil formarea cocoloaselor de nada. Pentru aceasta este indicat sa amestecam energic cu plama deschisa. In momentul cand putem forma un bulgare de nada compact este indicat sa ne orprim si sa asteptam aproximativ 15 minute ca nada da traga apa in profunzime.
Desi avem intentia sa credem este gata, nu este chair asa. Nadele sunt compuse din fainuri de diferite granulatii iar la prima umectare, particulele mai mici de nada se umectreaza primele si devin lipicioase (colante). Daca vom nadi cu o nada umectata intr-o repriza, riscam ca atunci cand nada ajunge pe substrat, particulele mai mari de nada, care nu au apucat sa absoarba apa, se vor ridica de pe substrat si vor fi carate de curentii de apa iar pestii le vor urma, astfel in loc sa mentinem pestii pe vad ii vom indeparta sau ii vom imprastia.

nada umezita intr-o singura etapa; se pot observa cum particulele mai mari de nada se ridica la suprafata
Prin nadire urmarim sa aducem cati mai multi pesti pe vad pentru a crea o densitate cat mai mare de peste in zona carligului. In cazul in care nada nu este umectata de asa natura incat ca toate particulele din compozitie sa ramana pe vad, densitatea de peste in zona carligului va fi mai mica si implicit prezentarile sau capturile vor fii mai putine.
Revenind la etapele umectarii nadei, vom constata ca dupa aprox. 15 minute in care vom lasa nada sa traga apa, nada va parea mai uscata. In intervalul de timp in care am lasat nada sa traga apa, particulele mai mari de nada au tras apa mai greu decat cele de mai mici. Urmatorul pas este sa mai adaugam apa, dar cu foarte mare atentie deoarece nada va cere mult mai putina apa dacat la prima umectare. Eventual este indicat sa stropiti nada cu apa, pentru o umezire cat mai uniforma si nu sa turnati intr-un singur loc.
Anumite tipuri de nada cu graulatie mai mare pot necesita si 3 umectari pana toate particulele sa fie saturate de apa astfel evitand ca ele sa se ridice de pe substrat.
Nada ajunsa pe vad trebuie sa se desfaca si sa ramana in mare parte acolo pe substrat formand un covor de nada foarte artactiv, fara ca particule din nada se se ridice catre suprafata.
Daca umecatam prea mult nada, va fi prea colanta (lipicioasa) si nu se va desface in timp util pe substrat.
Cu o astfel de nada lipiciosa vom avea rezultate numai daca avem norocul sa plasam nada si montura in mijlocul unui banc de pesti.
O nada umezita corect, se va desface in timp util pe substrat iar particule foarte mici (praf) si usoare de nada vor fi purtate de curentii de apa astfel pestii urmand dara de particule vor identifica mai repede sursa de hrana.
Nu acelasi lucru se poate spune despre o nada prea lipicioasa care va transmite semnale olfactive doar strict in jurul nadei pe o arie restransa. Desi multi nu stiu, curentii de apa sunt existenti si pe apele statatoare.
O nada prea uscata este deasemeni de evitat deoarece exista riscul ca mare parte din ea sa se ridice intre ape si sa fie luata de curentii de apa astfel nu vom reusi sa facem un pat de nada stabil in zona carligului si pestii se vor imprasita pe o arie extinsa. Interesul nostru este sa adunam o densitate cat mai mare de peste in zona monturii si nu sa ii imprastiem pe o arie extinsa. Cu cat vom avea o densitate mai mare de peste in zona monturii cu atat vom avea mai multe prezentari.
Am vazut multi pescari care au cumaprat nada de calitate dar nu au avut rezultate datorita faptului ca nu au stiut sa o prepare corect, astfel eficienta nadei este mica chiar daca este o nada de calitate.

Dupa procesul de umezire este indicat ca nada sa fie sitata. Sitarea nadei are ca rol umezirea cat mai omogena a nadei si eliminarea cocoloaselor de nada formate in timpul umeziri.
Chiar daca la prima vedere nada pare destul de omogena, la sitare vom observa ca sunt destule cocoloase de nada de diferite dimensiuni care ajunse pe vad pot satura pestele.
In cazul in care sarim peste etapa sitarii nadei, exista riscul ca pestii sa se sature mai repede consumand acele cocoloase de nada rezultate in urma unectarii nadei.
Trebuie stiut ca diametrul ochiurilor sitei il vom alege in functei de granulatia nadei folsita si marimea pestilor vizati.
Pentru nadele de granulatie mica destinate pestilor de talie mica, vom folosi site cu diametrul ochiului de 1.2-2mm.
Pentru nadele de granulatie medie destinate pestilor de talie medie, vom folosi site cu diametrul ochiului de 2-4mm.
Pentru nadele de granulatie mare destinate pestilor de talie mare,vom folosi si te cu diametul ochilui de 4-6mm.
Interesul nostru este sa oferim pestilor o masa bogata din care sa nu se poata satura prea repede, datorita particuleleor de nada mici, tinandu-i cat mai mult pe vad si obligandu-i sa ia momela de la carlig care este deobicei mai mare decat granulatia nadei. Bine inteles ca este indicat sa adaugam in nada, intr-o anumita proportie, momela vie (viermi, larve, rame), vegetala( porumb, grau, arpacas, paste faimoase..etc) sau momeli din mix-uri (pelete,boiles) lafel ca cele care le vom folosi la carlig.
Adaugarea momelilor sau particulelor mai mari in nada, este indicat sa se faca dupa ce nada o fost sitata si a ajuns in forma finala, asta pentru a usura procesul de sitare.
Trebuie avut grija la adaugarea de momeli sau particule in nada deoarece un adaos de pelete usacate,de exemplu, poate suge o cantitate de apa considerabila din nada uscand-o si afectandu-i negativ mecanica.
In pescuitul la feeder pentru o eficienta mai mare a nadirii putem jongla cu umezirea nadei. La inceputul partidei putem umecta nada doar atat cat toate particulele de nada sa fie umezite (mai ales cele mai mari) fara a pluti si astfel vom obtine o nada care se desface foarte usor lasand, in drumul cosuletului spre substrat, o dara de nada care va fi antrenata de curentii de apa si astfel vom apela mai repede pesti chemandu-i spre sursa de hrana. In momentul cand pestii i-si vor face prezenta pe vad, semnalizandu-ne asta prin trasaturi, este indicat sa mai umezim nada (fara a o face prea lipicioasa incat sa nu se desfaca din cosulet) pentru a restrange cat mai mult patul de nada. Astfel vom reusi sa avem o densitate mare de peste in zona carligului fapt ce va conduce la o crestere a trasaturilor si evident a capturilor.
Trebuie sa va aduc in vedere faptul ca in timpul partidei de pescuit nada poate suferi modificari, in sensul ca se poate usca sub actiunea razelor solare sau a vantului. In cazul in care nu suntem atenti si nada se usuca, riscam sa nu mai pescuim eficient. In cazul in care observati ca prezentarile se reduc, verificati daca nada nu sa uscat. Daca constatati ca nada sa uscat, este indicat sa o mai umeziti putin, un pulverizator de apa va va ajuta sa faceti o umezire omogena fara a risca sa supraumectati nada facand-o prea colanta.
Aceste pulverizatoare de apa ne vor ajuta sa umectam nada mai omogen.
Pe piata vom gasi mai multe tipuri de pulverizatoare, cel din imagine este un model ieftin cumparat din magazinele care comercializeaza plante si accesorii pentru intretinerea plantelor.
Daca ati citit intregul articol si considerati ca a fost folositor, va sfatuiesc sa il impartasiti cu altii. Apasati butonul de share facebook sau twitter din coltul de dreapta jos.
2 comments
2 pings
Romocean Petru
1 mai 2016 în 12:51 pm (UTC 3) Link to this comment
Articolul este foarte bun, complet, de mare ajutor pentru pescarii incepatori si pentru pescarii care au practicat acest stil numai pe ape statatoare.
Felicitari pentru articol.
Petru
nicolae
23 noiembrie 2018 în 10:13 am (UTC 3) Link to this comment
foarte bun articolul
Abordarea unei partide la feeder pe rau - Pescuitul la feeder pe intelesul tuturor 2012 » Pescuitul la feeder pe intelesul tuturor 2012
1 aprilie 2012 în 5:32 pm (UTC 3) Link to this comment
[…] http://www.pescuitlafeeder.ro/nade-momeli-feeder/prepararea-nadei-umectarea-si-sitarea/ […]
Pescuitul la feeder pe ape adanci - Pescuit la feeder pe intelesul tuturor » Pescuit la feeder pe intelesul tuturor
19 mai 2012 în 5:41 pm (UTC 3) Link to this comment
[…] http://www.pescuitlafeeder.ro/nade-momeli-feeder/prepararea-nadei-umectarea-si-sitarea/ iti recomand sa o faci. […]