Pescuit piramidal la feeder pe Dunare – August 2013

Acest articol vine un urma solicitarii clientilor nostri care doresc sa stie cum pot aborda un pescuit la feeder cat mai spectaculos si mai productiv pe Dunare sau pe raurile salbatice unde sunt prezente o mare varietate de specii

    Este clar ca tot mai multi pescari doresc partide dinamice, spectaculoase, surprinzatoare… partide in care niciodata nu sti ce ai la capatul firului. Cu siguranta ca astfel de partide cu specii diferite si pesti de talie mica pana la exemplare de talie mare nu pot fi decat pe apele salbatice cu este Dunarea si marile rauri din tara unde majoritatea pescarilor isi desfasoara partidele.

    In apele salbatice de mare intindere cu este Dunarea sau alte rauri, localizarerea joaca un cel mai important rol in reusita partidei. Trebuie sa fim constienti ca o localizare buna pentru specia sau speciile vizate poate aduce cele mai bune rezultate. Nu spune nimeni ca o nada si o strategie buna nu  poate fi cheia succesului dar daca pestii nu sunt in zona pe care o abordam, cu sigutanta ca rezultatele se pot lasa asteptate mult si bine.

    Cum am spus si mai devreme si cum o sa tot repet pana o sa intelega toata lumea, localizarea este unul din cei mai importanti factori pe apale salbatice de mare intindere. In cele ce urmeaza o sa discutam de partidele in genul: “tot ce pica” , partide in care incercam sa prindem cat mai multe specii si pesti de la talie mica pana la pesti de talie mare.

Locuri salbatice care pot oferi partide de neuitat

    Pentru astefel de partide trebuie sa cautam zone in care stationeaza cat mai multe speci de peste. Zonele unde curentul este de intensitate medie, substratul tare, mal abrupt, ruperi de nivel in zona malului, pomi scufundati in urma eroziunii malului, adancimi mediide 3-6m, sunt zonele care artag pestii ca un magnet. Hrana la discretie si structurile care tin adapost sunt doar cateva calitati ale zonelor care tin cea mai mare varietate de specii.

    Am vazut multi pescari care incearca sa lanseze montura cat mai departe si cu siguranta nu au idee ca in albia principala a Dunarii este doar un substrat uniform fara structuri, substrat care nu ofera hrana si implicit nu tine peste. Astfel de zone sunt doar de tranzit iar in cazul in care vom prinde peste, va fi doar din intamplare si foarte rar.

    Pe Dunare, in astfel de zone, acolo unde stucturile atrag pestii, putem prinde nenumarate specii cu sunt carasul, platica, mreana, scobarul (ocazional), vaduvita, moronasul , batca, ochioasa,  bibanul, avatul, crapul… si alte specii din marea varietate ce alcatuieste populatia piscicola din Dunare.

    Trebuie sa amintesc ca pe Dunare pestii beneficaza de o oferta bogata de hrana naturala si pentru a avea rezultate la pestii de talie medie si mare trebuie sa folosim nade de calitate, nade care au capacitatea de a transmite instant pestelui un semnal nutritiv. Sa nu credeti ca , carpii care au la discretie scoici si nevertebrate, vor face coada la o nada de slaba calitate care nu ii poate transmite pestelui un semnal cu valoare nutritiva ridicate care sa o faca irezistibila chiar si pentru cel mai suspicios crap.

    Cu acesta ocazie am vrut sa si testez o nada care a facut “ravagi” la crap pe lacurile private si cu care atat eu cat si colegii mei au casitgat diferite concursuri unde crapul a fost specia de baza. Pentru cei care nu stiu este vorba de Sonubaits Supercursh Krill. Sonubaits este o firma din Anglia care se ocupa numai de productia de nade premium, nade cu capacitate mare de atractie a crapului,  destinate in mare parte pescuitului de viteza la crap.

Un dintre cele mai bune nade pentru crap... Sonubatis Supercrush Krill

    Personal sunt de parere ca o nada buna se vede pe apele salbatice de mare intindere unde pestele are la dispozite o mare cantitate de hrana naturala si nu in lacurile private hiperpopulate unde pestele nu are hrana naturala si accepta aproape orice hrana ii este oferita. Deoarece timpul alocat pescuitului a devenit tot mai scurt pentru majortitatea dintre noi, sincer prefer 500gr de nada supecalitativa in locul a 10kg de nada slab calitativa. Probabil sunt si alte nade lafel de bune sau chiar mai bune dar eu sincer prefer, in putinul timp care il am pentru pescuit, sa ma duc sa prind peste si nu sa fac teste de nada.

    Revenind la partida de pescuit, in ideea de a retine pe vad pestii mai corpolenti, am adaugat in nada si 3 tipuri de pelete din care doua de 2mm si un timp de 4mm. Cele de 2 mm au fost Sonubaits S-pellet 2mm si Sonubaits Krill 2mm iar la varianta de 4mm am adaugat Sonubaits Elliptical Feed Pellets care datorita formei inovatoare, nu sunt spalate de curentul de apa si raman pe substrat in zona nadita. Tot in compozitie am adaugat si porumb dulce de conserva dar si vierme oparit.

Nada Krill imbogatita cu porumb, vierme oparit si pelete de 2 si 4mm

    Pentru a ingreuna nada si pentru ai da o culoare mai deschisa, in scopul indepartarii pestilor mici de pe vad, am adaugat TTX in proportie de 1 la 1. In apele cu mult rapitor, cum este si Dunarea, nadele deschise la culoare pot fi o varianta atunci cand dorim sa scapam de pestii de talie mica. La inceputul partidei o sa intre si pesti mici pe vad dar o data cu marirea patului de nada si cu deschiderea la culoare a substratului din cauza nadei, o sa observati ca pestii de talie mica o sa fie tot mai rari.

    Repet ca este foarte important ca nada sa fie bine umezita caci o nada care a fost umectata superficial nu va rezista mult in curent si va fi antrenata in aval iar o data cu ea va pleca si o mare parte din pestii adunati din zona cosuletului. Pentru nadele umectate bine si care au o tenta mai colanta, este bine sa folosim cosulete cu ochiuri mai mari ce permit nadei sa iasa intrun intreval realtiv scurt dupa ce cosuletul atinge substratul.

Produse folosite la realizarea monturii

    Despre montura pot spune ca in aceasta partida am ales un cosulet Preston Wire Cage XL de 60gr montat pe un Tub Antinod Cralusso rezistent la cosulete mai grele. Deoarece vizam si pestii de talie mai mare, am optat pentru o struna Cralusso Hooklenght cu o grosime de 0,14mm si un carlig Preston 334 nr 18, toate acestea fiind conectate de linia principla cu un vartej Preston Double nr 14 iar ca protectie pentru nod am folosit o biluta de cauciuc Goldstar GS de 4mm. Pentru linia principala am folosit un Preston Reflo Power Max de 0,23mm, un fir cu elasticitate destul de mare ce ajuta foarte mult atunci cand pescuim pe distante relativ scurte si unde sunt sanse sa intre peste mare cand pescuim cu monturi fine. Datorita elasticitatii, pe langa lanseta, si firul va prelua din socuri si astfel sansele ca stuna sa se rupa sau carligul se se intrepte vor scadea considerabil.

Cosulet Preston Wire Cage cu ochiuri mari

    In functie de cat de mult presam nada in cosulet, putem determina timpul in care aceasta de desface. Este recomandat ca nada sa fie comprimata in cosulet dupa cum avem prezentari si anume daca prezentarile sunt destul de dese nada poate fi comprimata mai putin iar daca prezentatile sunt mai rare, nada este indicat sa o strange mai bine in cosulet in vederea obtineri unui timp mai mare de desfacere.

    Ideea a partidei in cauza a fost sa realizez un pescuit piramidal in care prima oara sa aducem pestii de talie mica urmati de cei de talie medie iar spre final sa aducem pestii mai mari care sunt in zona.

Pesti mici sunt primi care viziteaza vadul

    Partida, asa cum am preconizat, a inceput pesti de talie mica. Acestia sunt primii care viziteaza vadul si in urma forfotei ce o fac pe vad, trezesc curiozitatea pestilor mai mari din zona. Foarte important ca nada sa contina particle de diferite dimensiuni caci in cazul in care pe vad vin si pesti de talie mare, acestia sa aibe cu ce sa fie preocupati.

    Pentru ca am ales o nada imbogatita cu pelete si porumb si pentru ca vizam atat pestii mari cat si pestii mici este bine sa alternam mult cu momeala de la carlig. Pe Dunare, dupa cum stiti majoritatea, sunt foarte multe specii de peste iar pe vad pot veni in valuri tot felul de specii si pesti de toate marimile. Tot timpul trebuie altenat cu momeala de la carlig, se pot folosi viermi, rame, porumb dulce, porumb cu vieme… asta este farmecul Dunarii… nu siti niciodata ce peste ia momeala de la carlig.

    Poate va mirati de ce folosesc carlige asa mici chiar si in partidele in care vizez pestii de orice talie. Vreau sa va spun ca cei mai mari pesti la feeder, atunci cand pescuiesc cu cosulet si struna lunga, i-am prins la calige mici de 18-16. Nu am prins niciodata pe Dunare crap cu carlig mai mare de 16 si mrena cu carlig mai mare de 14. Vorbesc strict de montura cu cosulet si nu de monturile cu momitor sau method cu montura fir de par, acolo unde mecanica monturii (autointeparea) face toata treaba.

    Primul semnal cand intra pestii mari pe vad este dat de faptul ca pestii de talie mica isi reduc din prezentari iar noi trebuie sa facem imediat schimbarile ce ne vor ajuta sa prindem si o parte din  pestii mari ce viziteaza vadul. In astfel de cazuri cand primim semnal ca pestii mari au intrat pe vad, trebuie sa luam imediat masuri prin umectarea mai accentuata a nadei si comprimarea acesteia mai tare in cosulet, indicat un cosulet cu ochiuri mai mari. La carlig este indicat sa montam o boaba de porumb dulce care este pe placul tuturor pestilor de talie mare sau chiar un buchet de 2-4 rame.

    Este clar ca atunci cand intra pestii mai mari pe vad trasaturile se raresc considerabil si de aceea o nada care rezista mai mult timp in cosulet va da un randament mai bun. Si adaugarea  suplimentara de porumb si pelete in nada este benefica in astfel de cazuri.

    Chiar si in partida amintita, dupa aproximativ 2-3 ore de nadire sustinuta si o activitate crescuta cu pestii de talie mica si medie, de la un timp prezentarile au inceput sa se rareasca brusc. A fost primul semn ca pe vad a intrat peste mare si astfel nu am ezitat in a trece urgent de la vieme pe boaba de porumb la calig. Am intuit bine caci nici dupa 10 minute o trasatura puternica a adus primul peste mare pe care il asteptam.

Primul “monstru” atras de nada Sonubaits Krill

    Desi „torpila” de Dunare era foarte agresiva in dril si cauta sa intre in cioate, nu am avut emotii chiar daca aveam carlig de Preston 344 de 18 si stuna de 0,14mm caci stiam ce poate face o lanseta Preston Dutch Maste 12`8ft / 60gr. Poate multi va intrebati ce poate sa faca o lanseta scumpa in comparatie cu una ieftina, este simplu: un iefina aduce o ruptura sau o indreptare a carligului si regrete amarince pe cand o lanseta de top poate aduce o poza cu o captura deosebita.

    Capacitatea foarte mare de absortie a socurilor si rapiditatea in actiune fac din Preston Dutch Maste 12`8ft / 60gr, dupa parerea mea, una din cele mai bune lasete de feeder pentru pescuitul pe rauri dar si in pescuitul la distante mari pe lacuri.

Preston Dutch Master 12`8ft macina incet fortele monstrului

    De multe ori, cu o astfel de lanseta, este foarte greu sa estimezi greutatea pestelui caci datorita capacitatii foarte mari de absortie a socurilor este forte greu sau imposibil de estimat.

Pestele nu trebuie fortat exagerat ci trebuie sa lasam laseta sa ii macine fortele iar pestele va iesi singur in momentul cand forta lui va fi epuizata total

Un crap de Dunare care a pierdut lupta cu Duch Master 12`8ft

    Cu sigurnata cei care nu au vut un dril cu un carp de Dunare nu stiu cat de puternic poate fi acesta si ca poate oferi un dirl care cu siguranta se uita greu sau deloc.

Dupa un dril senzational, "torpila" de Dunare ajunge slabit de forta in minciog

    Poate multi dintre voi in partidele voastre ati avut contact cu astfel de pesti si datorita echipamentului nu ati reusit sa duceti drilul la final.

Carligul Preston 344 de 18 dupa lupta cu "torpila"

    Cum am spus si mai sus, o nada de super calitate si un echipament de top pot aduce partide de neuitat.

Un frumos carap salbatic de Dunare

    Revenind la partida trebuie sa retinem ca atunci cand cautam si pestii de talie mare este foarte important sa alternam cu momelile de la carlig dar si cu mecanica nadei in functie de activitatea de pe vad. Tot ce trebuie sa stim este ca aunci cand avem peste mic si mediu pe vad o nada care se desface repede si un momeli vii la carlig vor aduce cel mai repede prezantarile.

    La polul opus, cand avem primul semnal ca pestii mari au intrat pe vad, putem umecta nada mai bine dar este indicat sa o strangem si mai tare cu scopul ca aceasta sa se desfaca mai lent. Foarte important esta sa marim si cantitatea de particule mari in nada, pelete si porumb pentru a incerca sa intretinem pestii mai corpolenti pe vad.

    In partida amintita am avut pe vad diferiite specii cum sunt merana, crapul, carasul vaduvita, moronasul, platica si am reusit sa prind si vreo 2 scobari mai rasariti care… curios ca au fost si ei interesati de nada pe baza de Krill.

O partida scurta si eficienta pe Dunare

    Desi am prins destul peste, nada folosita a fost destul de putina. Un kilogram de nada Sonubaits Krill, o punga de TTX Profi Mix , 150gr pelete Sonubaits S-pellet 2mm, 150gr pelete Sonubaits Krill 2mm, 200gr pelete Sonubaits Elliptical Feed Pellets de 4mm, 200gr vierme oparit si 200ml porumb dulce de conserva.

    Data viitoare o sa incercam sa prezentam o partida dedicata exclusiv la crap cu Method feeder pe Dunare in zonele unde curentul este mediu sau puternic.

   Pe langa informatiile utile, acest articol are ca scop promovare produselor de calitate, produse mai putin cunoscute de majoritatea pescarilor. Afla aici ce a reusit nadele sonubaits in anul 2013: http://www.pescuitlafeeder.ro/sonubaits

    Daca ati citit intregul articol si considerati ca a fost folositor, va sfatuiesc sa il impartasiti cu altii. Apasati butonul de share facebook sau twitter din coltul de dreapta jos.

  Pentru dezbaterea acestui articol va invit pe forum-ul nostru www.pescuitlafeeder.ro/forum sau lasati un comentariu mai jos.

Lucian Fiat.

Articole care ar putea sa te intereseze:

• Trucuri la crap pentru sezonul rece – Octombrie 2013
• Strategia castigatoare de la Solacolu
• Pergatirea nadei pentru method feeder (februarie, 2015)
• Eu… pescarul de ieri, pescarul de acum (Alexandru Atodiresei, august 2014)
• Cum am devenit o familie de „feeder-isti” (Pardut Ionut, august 2014)