Pescuitul scobarului pe rau la feeder in perioada iernii

Cand dorinta arzatoare de a fii pe malul apei pune stapanire pe noi, frigul nu mai are efect asupra deciziilor de a fi cu lanseta in mana.

    Manat de spusele unor pescari cum ca scobarul refuza cu desavarsire sa guste din bunatatile oferite de ei adica majoritatea folosesc paine, pesmet si viermi, am hotarat sa in cerc scobarul pe o portiune mai lina a raului Timis intre Caransebes si Lugoj.

    Tinand cont ca temperatura de afara nu depasea -2 grade in timpul zilei si apa raului era foarte rece, cu gheata la ma,l am hotarat sa aleg o nada sau o combinatie de nade care sa faca fata situatiei din ziua respectiva. Mai jos aveti componentele pt care am optat.

nade folosite in aceasta partida

    Deoarece am ales sa pescui pe o apa foarte lina, curentul nu ma ajuta ca in timpul partidelor din sezonul cald cand pescuiam pe ape cu curent mai pronuntat, unde curentul i-mi purta nada facand o dara de nada foarte atractiva pentru scobar aducandui de la distanta. Acum am ales sa pescui scobarul la feeder pe o apa lina si nada trebuia sa se desfaca bine pentru a ademenii cat mai repede scobarii langa carlig. Prima nada aleasa a fost MAROS XXL scobar mreana deoarece este o nada foarte buna pt. scobar si are un continut ridicat de faina de cascaval, faina de cascaval este foarte apreciata de mreana si scobar dar nici cleanul, nici moronasul  nu o refuza.

    A 2-a nada aleasa a fost BENZAR CLEAN, am ales aceasta nada deoarece are un continut ridicat de proteina si o culoare inchisa buna pentru apele reci si limpezi. A 3-a nada a fost BENZAR ICE MIX, o nada recomandata pentu apele reci, dar mai are si avantajul ca desface nada bine deoarece are un continut ridicat de fainuri proteice care prin natura lor nu fac nada colanta (lipicioasa), deasemeni are avantajul ca are o culoare neutra. Aditivul BENZAR SCOBAR am ales sa i-l folosesc deoarece ma ajuta prin ”mirosul” lui sa i-mi aduca scobarii din josul locului nadit si deasemeni sa ii mentina pe vad. Am amestecat cele 3 mixuri (XXL, Clean, Ice Mix) intr-o galeata.

    Aditivul a fost diluat in apa cu care urma sa umectez mixul. Aditivul de scobar a fost adaugat in proportie de 25% in apa (un pahar de plastic 100 ml si 3 pahare apa 100 ml). In general un kg de nada cere aproximativ 300-400 sau chiar 500 ml de lichid (apa sau apa cu aditiv). Asta sa va faceti o idee cam cata solutie (apa + aditiv) sa faceti. Am inceput sa adaug partea lichida treptat peste mix si am amestecat energic cu palma deschisa pentru a nu se forma cocoloase. Partea lichida a fost adaugata treptata pana in momentul cand mixul a fost suficient de umed incat sa pot forma un bulgare solid la o strangere in pumn. In acest moment nada a fost lasata aproximativ 15-20 minute deoarece la prima umezire particulele cele mai fine trag apa repede si coleaza (lipesc) nada dar particulele mari trag apa mai greu. Daca am folosi nada dupa prima umezire riscam ca  particulele mai mari de nada (cele  cautate prima oara de peste) sa fie luate de apa si duse in aval si dupa ele si pestele , este o situatie care trebuie sa o evitam daca vrem sa avem cat mai mult peste pe vad si implicit langa carlig. Sa revenim la umezirea nadei.

    Dupa 15-20 minute de la prima umezire o sa observati ca nada este mai uscata decat a-ti lasat-o. Continuati sa mai adaugati parte lichida dar cu foarte mare grija amestecand continu, spun cu mare grija deoarece la a doua umezire nada cere mult mai putina apa pentru a putea ajunge la consistenta dorita. Lasati nada mai 10 minute dupa a doua umezire si dupa aceea puteti verifica daca nada a fost umezita corect. Pentru verificare formati un bulgare cat un ou si puneti-l intr-o galeata cu apa, in scurt timp  bulgarele se va dizolva in apa. In cazul in care o mare parte de particule mari se ridica spre suparafata inseamna ca nada mai necesita o mica umezire sau nu a fost lasata destul sa traga apa . Daca nada se dizolva si foarte putine particule se ridica sau chiar deloc inseamna ca nada este ok si poate fi folosita la  nadit. Dupa umezire urmeaza sitarea o operatiune foarte importanta. Dupa cum observati din poza de mai jos,

bulgari mici de nada ramasi in urma umectarii nadei

    Chiar daca nada pare pufoasa in timpul amestecarii se formeaza mici cocoloase compacte care se desfac greu in apa dandu-i sansa pestelui sa le consume si sa se sature. Lucru nedorit deoarece noi vrem sa oferim pestelui o masa copioasa dar din care sa nu se poata satura prea repede, tinand-ul cat mai mult pe vad. Dupa prepararea mixului am adaugat aproximativ 200 grame viermi opariti in nada. Viermi i-am oparit deoarece prin oparire devin mai grei si fara flotabilitate. Prim oparirea viermilor am urmarit sa tin pestele cat mai aproape de vadul nadit si de carlig. Daca foloseam viermi vii care sunt mai usori si mai flotabili decat cei opariti riscam ca dupa fiecare cosulet de nada aruncat in vad sa pun scobari pe drum, cand in avel cand in amonte si aveam o densitate mai mica de scobari langa carlig si implicit un numar mai mic de trasaturi.

    Pentru cei care nu ati mai oparit viermi aveti mai jos imaginile.

viermi pregatiti pentru oparire

apa fiarta turnata peste viermi

dupa un interval de timp majoritatea viermilor care pluteau s-au scufundat

viermi opariti pusi pe sita pentru stoarcerea apei

    Viermi se pun intr-un recipient si se toarna apa clocotita incat sa-i acopere cam 2-3 degete sau mai mult. Se asteapta pana cand majoritatea care plutesc absorb apa si se scufunda. Punem viermi pe o sita la stors deoarece daca i-i punem umezi peste nada riscam sa umezim nada prea mult.

    Pentru acesta perioada geroasa si un metabolism foarte redus al scobarului am ales un picker. Pickerul pentru cei care nu stiu este varianta mai scurta si mai finuta a feederului. Am ales o lanseta foarte fina deoarece scobarul in sezonul rece este foarte mofturos si tatoneaza momeala de la carlig pana sa o inhaleze, daca in timpul tatonarii scimte ca momeala opune rezistenta renunta.

o portiune de rau unde curentul apei este foarte lent, favorizand iernarea pestelui

datorita temperaturilor scazute apa a inghetat la mal

    Ajuns la locul de pescuit, mi-am facut montura, o montura simpla: antitangel, biluta de cauciuc folosita ca amortizor  pentru a proteja nodul si un vartej.

o montura simpla pe care o recomand tuturor incepatorilor

    Am montat un cosulet de feeder cu ochiuri mari deoarece doream ca nada sa se desfaca in cel mai scurt timp dupa ce atingea substratul. Ca si greutate am ales un cosulet de 20 grame deoarece curentul apei era foarte slab. Prima lansare am facut-o cu cosuletul gol pentru a testa daca dupa golirea nadei din cosulet acesta nu va fi luat de apa , in cazul in care apa il muta, cresteam greutatea cu 10 grame. Dupa alegerea locului in care urma sa lansez am asezat firul pe clipsul tamburului pentru a lansa cat mai posibil in acelasi loc, mai exact in acelasi metru patrat pentru a grupa scobarii pe o suprafata cat mai mica. Deasemeni este foarte important sa luati un reper pe malul opus pentru a avea o lansare cat mai precisa.

In prima faza am lansat aproximativ 5-6 cosulete cu nada pentru o nadire de inceput. Fiind in sezonul rece am hotarat sa nu duc mult nada in vad la inceput. Lansarile de nadire le-am facut fara struna. Dupa nadire am legat struna (forfac) acesta avand lungimea de aproximativ 1.5 metri cu un diametru al firului de 0.12 mm si un carlig numarul 16.

    Intodeauna aleg un carlig foarte mic pentru inceput deoarece de multe ori am patit sa nu am prezentare pana nu am pus un carlig mic desi scobarii erau pe nada refuzand sa muste din cauza carligului prea mare  numarul 14 sau maxim numarul 12.

    Va recomand sa folositi la inceputul fiecarui pescuit la feeder si mai ales la pescuitul scobarului un carlig mic 16 sau 18 cu un singur vierme deoarece la inceputul partidei, la primele cosulele de nada se aduna mai putin scobari si implicit sunt mai precauti. Daca folositi un carlig mai mare la inceput riscati sa nu aveti prezenatri si nu stiti daca pestele este pe vad sau nu, deasemeni nu o sa reusiti sa tineti cadenta cu nada si exista riscul ca pestii sa paraseasca vadul. In cazul in care veti folosi un carlig mai mic 16 sau18 si un singur vierme veti avea prezentari mai repede si mai dese si automat veti tine cadenta cu nada. Pe masura ce scobarii se vor aduna pe vad si concurenta pentru hrana va fi mai mare nu vor mai fi la fel de precauti si implicit numarul trasaturilor va fi mai mare. Cu cat numarul trasaturilor va fi mai mare cu atat se va putea jongla cu marimea carligelor. Ca regula generala e bine de stiut ca densitatea si apetitul pestelui de pe vad va dicta uneori marimea carligului.

    Sa revenim la partida. Dupa ce am legat struna cu carlig numarul 16 si un singur vierme am nadit constat, cam un cosulet la 6-8 minute, dupa aproximativ o ora a venit si prima prezentare, o trasatura foarte finuta urmata de o pauza de 10 secunde ,  iara ciupitura , iara pauza  si a treia oara a tras hotarat. A fost  prima captura , un scobar de aproximativ 500-600 grame. Trasaturile au inceput sa fie constante cate una la 4-8 minute, cu carligul de 16 si un singur vierme aduceam la mal un scobar din patru, restul scapand  pe traseul spre minciog in ciuda folosirii unei lansete light. In urma rateurilor am hotarat sa pun un carlig de 14 cu doi viermi, unul pe tija si unul agatat pe curbura carliugului.

odata cu cresterea numarului de prezentari, am crescut putin marimea carligului

forma de prezentare a viermilor pe carlig la aceasta partida

    In urma schimbarii carligului trasaturile au ramas constante dar in schimb tatonau momeala cam de 5-7 ori cu pauze de 10-20 secunde pana sa o apuce hotarat. Dar in schimb rateurile s-au redus la jumatate. In cele patru ore de pescuit din care trei de activitate am avut peste 20 de scobari agatati dar doar opt din ei au ajuns in minciog. Cei opt scobari au cantari 4.8 kg cu cu medie de 500-600 grame.

roadele muncii... scobari frumosi de Timis

    O partida frumoasa pentru o zi geroasa si un scobar extrem de mofturos , poate daca alegeam o lanseta feeder cu putere medium si nu un picker partida ar fi avut sigur rezultate mai slabe.

    In ciduda afirmatilor a multor pescari de duminica, cum ca pe vreme geroasa nu se prinde scobar, pot spune ca se poate prinde scobar in orice anotimp pe orice vreme si pe orice apa unde acest peste este prezent doar ca trebuie sa va adaptai strategia pentru situatia respectiva.

    Daca ati citit intregul articol si considerati ca a fost folositor, va sfatuiesc sa il impartasiti cu altii. Apasati butonul de share facebook sau twitter din coltul de dreapta jos.

   Pentru dezbaterea acestui articol va invit pe forum-ul nostru www.pescuitlafeeder.ro/forum

Lucian Fiat.

Articole care ar putea sa te intereseze:

• Cu feeder-ul dupa scobar in anotimpul rece
• Cu feeder-ul dupa scobari pe Bega
• Abordarea unei partide la feeder pe rau
• Eficienţa produselor FeederX în pescuitul la feeder pe ape curgătoare (aprilie, 2015)
• Aditivul Nr. 1 pentru rau (februarie, 2015)