«

»

Abordarea unei partide la feeder pe rau

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 4.8/5 (39 votes cast)

Pescuitul la feeder pe rau poate aduce satisfactii mari, dar pentru asta este important sa tinem cont de niste aspecte elementare

    In comparatie cu pescuitul pe ape statatoare, pescuitul la feeder pe rau complica putin lucrurile dar nu intr-o masura foarte mare. Echipamentele folosite trebuie sa aibe anumite carcteristici pentru a facilita un pescuit reusit acolo unde curentii apei ne pot crea anumite probleme. Pentru pescuitul pe rau o lanseta de putere medium sau medium heavy poate face multor situati intalinie.

    Pentru zonele unde curentul apei nu este pronuntat, o lanseta medium ne va ajuta sa pescuim eficient cu strune subtiri si carlige mici. Datorita actiunii mai balnde, lanseta medium poate prelua socurile pestilor in dril si astfel vom putea sa pescuim cu monturi mai finute. In cazul folosirii inutile a unei lansete de putere mai mare (heavy), riscam sa avem multe rupturi de struna sau dezagatari ale pestilor in dril. Toate acestea se pot intampla datorita faptului ca o lanseta mai puternica (heavy) nu este capabila sa amortizeze eficient socurile pestilor in dril si astfel vom avea un mare dezavantaj atunci cand pescuim finut. Multi sunt de parere ca daca monteaza un varf finut la o lanseta heavy, lanseta va deveni mai moale… gresit, deoarece actiunea varfului in dril se va anula rapid iar tronsonul urmator va prelua socurile pestelui fara a le amortiza eficient atunci cand pescuim cu monturi finute. Trebuie sa stim ca fololosirea unei lansete cat mai finute in pescuitul la feeder, mai ales atunci cand pescuim cu carlige mici si strune subtiri, nu este un moft ci este o necesitate pentru a avea o partida cu cat mai multe capturi si cat mai putine rateuri.

    Sunt cazuri in care, datorita curentului puternic de apa si a greutatilor mari de lansare este nevoie de o lanseta mai puternica. In aceste situati este necesar sa folosim o lanseta medium-heavy sau heavy, care are capacitatea de a lansa monturi mai grele si tot odata nu va fi super tensionata (prin intermediul firului) de puterea curentului de apa. Este aproape imposibil de a  pescui eficient cu o lanseta medium (pur sange, si nu una botezata de producatori, care defapt poate fi un heavy in toata regula) acolo unde curentul de apa este foarte tare. In locurile unde curentul de apa este foarte tare si suntem nevoiti sa folosim monturi mai grele, o lanseta medium va fi depasita de situatie deoarece puterea curentului o va tensiona extrem de mult facand aproape imposibila semanlizarea prin intermediul varfului semnalizator. In astfel de situatii cand vom fi nevoiti sa folosim o lanseta rigida dar trebuie sa folosim monturi finute, pentru putea pastra intr-o anumita masura finetea trebuie sa recurgem la folositrea elasticului (feeder gumm). Acest elastic va avea rolul de a atenua rigiditatea lansetei si astfel pestii nu se vor speria ca si atunci cand pescuim cu o lanseta rigida fara elastic si vor avea contact direct cu varful rigid al lansetei.  Elasticul va avea rolul de a amortiza rigiditatea varfului si astfel pestii, in momentul trasaturii nu vor avea contact direct cu rigiditatea varfului unei lansete heavy. In timpul dril-ului elasticul va absoarbe intro anumita masura socurile pestilor si astfel vom evita ruperea strunelor subtiri sau dezgatarea pestilor atunci cand folosim carlige mai mici.

    Personal am folosit elastic doar atunci cand am pescuit in ape cu un curent foarte puternic si am fost nevoit sa folosesc carlige mici de 16 si strune de 0.12mm. In zonele unde curentul de apa este sustinut si suntem nevoiti sa pescuim cu carlige mici este indicat sa folosim carlige mai goase pentru a evita indrepatrea lor in timpul dril-ului cu un peste mai rasarit.

    In pescuitul la feeder pe rau este indicat sa folosim fire cat mai subtiri pentru linia principala. In cazul in care vom folosi fire groase inutil, curentul va actiona asupra firului si astfel vom fi nevoiti sa pescuim cu cosulete mai grele decat atunci cand vom folosi fire mai subtiri pentru linia principala. Daca in partidele noastre vizam pestii de talie medie, un fir principal de 0.18mm-0.20mm va face fata fara probeleme. In partidele unde vizam pestii de talie mare (crap, amur, mreana) un fir mai gros este chiar recomandat (0.25mm-0.30mm). Pentru a fi pregatiti pentru orice situatie este indicat sa avem doi tamburi echipati cu fire de diferite diametre, unul cu fir mai subtire pentru pestii de talie mica-medie si unul cu fir mai gros pentru situatile cand vizam pestii de talie mai mare.

    Pe langa grosimea firului, pozitia lansetei in suport va influeta pozitiv sau negativ stabilitatea monturii in substrat. Deoarece curentul de apa va actiona asupra stabilitatii monturii in substrat prin intermediul firului, este indicat sa avem in apa cat mai putin fir posibil din linia pricipala. Pentur a realiza asta este indicat sa pozitionam lanseta cat mai vertical in suport. Cu cat vom pozitiona lanseta cu varful mai sus, cu atat vom avea mai putin fir in apa si astfel curentul de apa va actiona pe o suprafata cat mai mica de fir si astfel nu vom fi nevoiti sa marim greutatea cosuletului inutil.

    La inceputul partidelor de pescuit la feeder pe rau este indicat sa folosim cosulete cu ochiurile plasei mai mari, asta pentru o dispersare a nadei mai rapida si pe o suprafata mai mare urmarind o apelare mai rapida a pestilor. Dupa ce pestii au intrat pe vad, semanlizandu-ne asta prin trasaturi, este indicat sa trecem pe un cosulet cu ochiuri mai mici pentru a putea restrange patul de nada si astfel vom crea o densitate mai mare de peste pe o suprafata mai mica in zona carligului. Cu cat vom reusi sa adunam o densitate mai mare de peste pe o suprafata mai mica cu atat vom avea sansa sa prindem mai mult peste. Dupa determinarea greutati optime si stabilirea zonei in care vom pescui, este indicat sa prindem firul in clipsul de pe tamburul mulinetei. Cu firul prins in clipsul mulinetei vom avea siguranta ca vom lansa de fiecare data in acelasi loc si astfel vom realiza un pat de nada cat mai restans in vederea grupari unui numar cat mai mare de pesti pe o suprafata cat mai restransa.

    Tot la incepulul paritdei este indicat sa umezim nada in asa fel incat toate particulele de nada sa fie umezite fara a pluti dar nada sa se desfaca usor pentru a crea in apa sub actiunea curentului o dara mai lunga de nada in substrat. Dupa ce vom incepe sa avem prezentari este indicat sa mai umectam nada (cu grija, fara a o face prea colanta) pentru a restrange cat mai mult dara de nada. In perioadele din sezonul cald este indicat sa tinem cont ca nada se poate usca foarte repede in timpul partidei sub actiunea razelor solare. Daca nada se va usca in tmpul partidei de pescuit si noi nu observam, riscam sa pierdem pesti de pe vad datorita faptului ca o nada prea uscata va fi purtata de curent in aval si odata cu nada vor pleca o mare parte din pesti de pe vad. Articol separat despre prepararea nadei, umectarea si sitarea puteti gasi aici:

http://www.pescuitlafeeder.ro/nade-momeli-feeder/prepararea-nadei-umectarea-si-sitarea/

preston korum soundbaits

    Daca in nada vom introduce viermi este indicat ca acestia sa fie opariti. Viermii prin oparire devin mai grei si astfel vor sta mai bine pe patul de nada decat cei vii care sunt purtati cu usurinta de curentul de apa in aval. Daca folosim viermi vii in nada, ricam ca acestia sa fie purtati de curent in aval si o mare parte din pestii de pe vad ii vor urma, astfel densitatea de peste pe vad va scadea si odata cu scaderea densitatii de peste pe vad va scadea si numarul de trasaturi. Articol care exemplifica procesul de oparire a viremilor puteti gasi aici:

http://www.pescuitlafeeder.ro/partide-pescuit-feeder/pescuitul-scobarului-pe-rau-la-feeder/

    Pe Dunare in anumite locuri unde curentul de apa este mai sustinut si adancimea apei este mai mare, pentru a ingeuna nada putem introduce pamant in nada. In amestec cu nada, pamantul ne ajuta sa reducem dara de nada si astfel vom reusi sa creem o densitate de mai mare de peste in zona carligului. Personal, adaugand pamant in nada am avut multe partide senzationale pe Dunare acolo unde apa era mai adanca si curentul de apa mai pronuntat. De obicei bag pamant in nada intr-o proportie de 1 la 1 (o parte nada si o parte pamant). In general folosesc pamant argiolos de la malul apei, acolo unde malul este umezit de apa. Colectez pamantul care este chiar pe linia dintre partea umeda si partea uscata a malului. In cazul in care malul este pieros, un musuroi de cartita este binevenit, pamantul din musuroaiele de cartita este unul foarte bun deoarece este gata afanat si nu are pietre sau alte corpuri voluminoase. La incepultul partidei, pana am primele trasaturi, nadesc doar cu nada (nu foarte colanta) fara pamant pentru a creea o dara de nada mai lunga cu rolul de a apela mai repede pesti din zona. Dupa ce am primele prezentari, introduc pamantul gata umezit (nu foarte umed, pentru a nu fi prea lipicios) in nada cu scopul de a ingreuna nada si a reduce din lungimea darei de nada. In cazul in care dara de nada este prea lunga, pestele va fi rasfirat pe o arie mai extinsa si astfel numarul prezentarilor va fi mai redus decat in cazul in care pestele va fi mai grupat in zona carligului.

    Pe raurile mari sau pe Dunare unde exista posibilitatea sa intre o mare varietate de specii pe vad, este indicat ca in nada se introducem si particule mai mari (canepa, grau, porumb, pelete) si astfel sa putem intr-o anumita masura sa tinem pesti pe talie mai mare pe vad.

    Referitor la culoarea nadei pot spune ca mai ales pe Dunare, fiind o densitate mare de rapitor, nadele de culoare mai inchisa mi-au dat rezultate exceptionele. Am patit de cateva ori, cand am ramas fara nada inchisa la culore si am preparat o nada deschisa la culoare (asemanatoare ca aroma, componente si granulatie), ca pestele sa paraseasca foarte repede vadul dupa introducerea unei nade deschise la culoare in vad. Chiar si cand folosesc nade inchise la culoare se intampla destul de frecvent ca atunci cand sunt cu pestele in dril, acesta sa fie atacat de rapirori.

    Multi intreaba ce greutate au cosuletele pe care le vom folosi in pescuitul al feeder pe rau. Curentul de apa va dicta greutatea cosuletelor pe care le vom folosi. Pentru a determina greutatea optima a cosuletelor pe care le vom folosi in acea partida pe rau este indicat sa lansam pe vad, la inceputul partidei, un cosulet gol si sa vedem daca curentul apei il muta in aval. Daca cosuletul este purtat in aval de apa este indicat sa crestem greutatea cosuletului treptat pana acesta va sta pe vad (fara nada) fara a fi deplasat de curentul de apa. Am intalnit multi pescari care incepeau pescuitul pe rau cu niste cosulete mai usoare, dar care umplute cu nada stateau pe vad. Dupa golirea nadei din cosulet acestea erau purtate de curent la vale si astfel montura era scosa din zona nadita. In astfel de situatii cand montura se va deplasa de pe patul de nada, sansele de a avea o partida reusita se reduc semnificativ deoarece montura nu va mai fi pe patul de nada unde pesti se aduna. In pescuitul la feeder pe rau este indicat sa folosim cosulete patrate sau dreptunghiulare in sectiune, cu fundul plat pentru o mai buna stabilitate in curent. In cazul in care vom folosi cosulete rotunde in sectiune, riscul ca acestea sa se rostogoleasca in curent este foarte mare.

    Pentru inceputul partidei este recomandat sa folosim un carlig mic (16, 14) si o struna mai lunga pentru a putea observa daca sa adunat ceva peste pe vad. Pe parcursul partidei, odata cu cresterea numarului de trasaturi putem creste marimea carligului si putem scurta lungimea strunei. Daca incepem partida cu un carlig mai mare riscam sa nu avem prezentari si astfel nu putem tine cadenta cu nadirea. Daca prezentarile vor creste in intensitste putem creste si marime carligului dar in cazul in care numarul prezentarilor se diminueaza este necesar trecem din nou pe un carlig mai mic. Marimea carligului si lungimea strunei nu o putem preconiza de la inceput. Aceste aspecte vor fi dictate de activitatea pestilor din partida respectiva. Daca pestii sunt mofturosi si numarul trasaturilor este mic, un carlig de dimensiune mai mica si o struna lunga este de recomandat. In cazul in care avem foarte multe trasaturi nefinalizate este indicat sa trecam pe carlige mai mici si strune mai lungi. Daca dupa aceste modificari trasaturile vor continua sa fie nefinalizate (pestele lasa momeala) exista posibilitatea ca lanseta (sau varful) sa fie prea rigida.

   Sfatul meu este sa incercati pe cat posibil ca de fiecare data sa pescuiti cat se poate de finut si sa nu supadimensionati carligele, firele, cosuletele, lansetele inutil.

    Daca ati citit intregul articol si considerati ca a fost folositor, va sfatuiesc sa il impartasiti cu altii. Apasati butonul de share facebook sau twitter din coltul de dreapta jos.

    Pentru dezbaterea acestui articol va invit pe forum-ul nostru www.pescuitlafeeder.ro/forum
VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 4.8/5 (39 votes cast)
Abordarea unei partide la feeder pe rau, 4.8 out of 5 based on 39 ratings

.

Articole care ar putea sa te intereseze:

4 comments

Skip to comment form

  1. GIGI

    FOARTE BUNE TOATE ARTICOLELE,LUCRURI BUNE SI UTILE DE INVATAT DIN FIECARE.
    MULTUMESC MULT CA IMPARTASESTI DIN EXPERIENTA TA SI ALTORA,ITI DORESC NUMAI
    FIRE INTINSE LA MAXIM!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!DEJA AM FOLOSIT 2SFATURI SI AM AVUT REZULTATE
    MAI MULT DECAT MULTUMITOARE.

    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: 4.0/5 (1 vote cast)
    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: +1 (from 1 vote)
  2. masac

    Vreau sa pescuiesc pe Dunare in zona localitatii Gropeni jud Braila.In curand o sa fac prima partida de pescuit la Dunare cu tehnica feeder.Mi-am luat echipament am citit aceste articole,teorie masiva mai prost stau cu practica:))

    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: +1 (from 1 vote)
  3. silviu apostica

    foarte bine facut articolul. scurt si la obiect, plin de informatie utila. multumesc!

    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: 4.0/5 (1 vote cast)
    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: 0 (from 0 votes)
  4. Alex

    Foarte interesant si util articolul pentru ca e putina informatie in pescuitul pe rauri mari.Ce ma intereseaza pe mine ar mai fi:-cum aleg locul in care s-ar gasi pesti.
    -cum sondam inaltimea ape pe rau.
    -unde nadim in curent la marginea curentului, langa maluri cu salcii.
    Pentru mine personal toate acesrea sunt niste necunoscute.Ar mai fi si altele dar acestea le consider mai importante pentru mine.In speranta abordarii acestora subiecte va multumesc anticipat.

    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: 3.0/5 (1 vote cast)
    VA:F [1.9.22_1171]
    Rating: 0 (from 0 votes)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Puteti folosi aceste HTML etichete şi atribute: <a href="" title="" rel=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Copy Protected by Chetans WP-Copyprotect.