Cel mai important in pescuit este localizarea pestilor. Putem folosi cele mai bune nade si scule, dar daca nu pescuim acolo unde sunt pestii rezultatele vor fi foarte slabe.
Am vazut multi pescari la feeder care isi etaleaza sculele pe malul apei care mai decare mai frumoase si mai de firma, nade din cele mai alese si echipamente de ultima generatie dar din pacate rezultatele lor nu sunt pe masura asteptarilor. In articolul ce urmeaza vreau sa va precizez ca poti sa ai cele mai bune scule de pe planeta si cele mai bune nade concepute vreodata daca nu pescui acolo unde este pestele rezultatele vor fii foarte slabe. Am vazut pe net ca foarte multi pescari incepatori in pescuitul la feeder sunt interesati de scule, nade, monturi, accesorii… etc dar un procentaj foarte mic sunt interesati de localizarea pestelui in functie de apa, de sezon si de specie.
In orice pescuit de orice stil cel mai important este sa stim sa localizam pestele sau macar sa avem informatii generaliste despre localizare, dupa vorba unui pescar de talie mondiala: ”sa pescuim acolo unde este peste”.
Foarte multi pescari nu tin cont de localizare, dar mai bine pierdem cateva ore sa localizam eventualele zone incare o sa gasim pestii si sa pescuim mai putine ore eficient, decat sa pescuim mai multe ore ineficient si pe un vad unde este densitate mica de peste sau in cel mai rau caz deloc.
Ca linie generala trebuie sa stim ca pestii, fiind rapitori sau pasnici, prefera structurile care le asigura adapost si hrana. Prin structura ne referim la orice inafara de o apa cu substratul plat si fara denivelari. Structurile pot fii diferite adica: praguri, stuf, papura, copaci scufundati, aglomerari de vegetatie, denivelari ale substratului, gropi, movile, picioare de pod, si alte structuri artificiale cum ar fii: forme din beton, caroserii de masini, vapoare sau barje scufundate… etc. Poate a-ti vazut imagini de la pregatirea concurentiilor la concursuri unde concurentii aloca un anumit timp sondarii apei pentru a incerca sa gaseasca orice structura cat ar fii ea de mica, si sa nu credeti ca o cauta ei asa degeba. Fiind limitat la un loc de pescuit este bine sa obtinem cat mai multe informatii despre adancimea apei si eventualele structuri din apa. Toate aceste informatii le putem afla de la pescarii care au mai pescuit in acea locatie sau le putem afla singuri prin sondarea apei cu ajutorul plumbului sau a marker-ului sau prin alte metode pe care le vom discuta in alt articol. Personal am avut partide pe pescuit la feeder in care crearea unui pat de nada langa o structura mi-a adus capturi peste asteptari. De aceea insit sa faci totul posibil pentru a i-ti face un obicei in a identifica structuri de orice natura, este mult mai productiv decat sa pescui pe o locatie fara structuri bazandute doar pe scule si nada. Pescuind in structuri sau in jurul lor o sa para riscul ca pestii, in momentul inteparii, sa se ascunda in structuri sau sa frece linia de suprafete abrazive producand ruperea linii, dar ce sa faci, daca vrei rezultate trebuie sa faci sacrificii… glumeam desigur.
In cazul in care constati ca o mare parte din pestii intepati in timpul partidei se orienteaza spre structuri agand montura poti sa indepartezi treptat montura de structuri, tinand cont ca pestii s-au adunat pe patul de nada nu o sa fie foarte greu sa vina pe un pat de nada in imediata apropiere. Este indicat sa nu creem un pat de nada prea departe de structuri deoarece s-ar putea ca pestii sa nu paraseasca zona structurilor unde au siguranta si adapost. In partidele de pescuit la feeder in care pescuim langa structuri unde de obicei sa afla peste, este indicat sa nu nadim mult la inceputul partidei pana nu vedem cum raspund pestii deoarece riscam sa indepartam pestii in cazul in care acestia nu sunt activi si motivati in hranire. Deasemeni este indicat in partidele de pescuit la feeder(pe ape cu mult peste rapitor)in care vizam pestele mic si mediu in zona structurilor unde pe langa hrana pestele cauta adapost, sa nu folosim nade deschise la culoare doarece riscam ca pestele, pierzand-usi camuflajul si devenind vulnerabil pt rapitori, sa paraseasca acea zona.
Personal va recomand cand pescuiti in zona structurilor sa folositi monturi in linie, fara opritoare pe linie, astfel in cazul in care un peste rupe linia principala in structurile abrazive sa nu plece cu cosuletul sau cu momitorul dupa el. Va spun asta din doua motive, primul este ca un peste care pleaca cu greutatea dupa el are putine sanse de supravietuire si este pacat sa ne batem joc de pestii care ne ofera satisfactii in partidele noastre reusite. Al doi-lea motiv este ca un peste care pleaca cu greutatea dupa el se poate agata in structuri in zona patului de nada si prin zbaterea sa pentru eliberare ne va speria pestii de pe vad astfel partida va fii compromisa.
Pe langa localizarea structurilor trebuie sa tinem cont si de localizarea pestelui in functie de specie, aici trebuie sa stim mai ales pe rauri ca in functie de substrat, puterea curentului de apa si anotimp putem sa cautam o specie sau alta.
Daca vizam scobarul pe rauri sau Dunare in sezonul cald i-l vom gasi in ape oxigenate cu un curent de apa mediu spre tare de adancime medie(1-3m) si un substrat tare de obicei pietros sau argilos. Scobarul nu va sta in zone cu substrat moale unde se depun aluviuni si materie organica in descompunere unde de obicei se formeaza vegetatie acvatica.

Deasemeni in zonele frecventate de scobari o sa intalnim si mreana, care lafel ca si scobarul iubeste zonele cu substrat pietros si ape repezi si oxigenate. Pe langa scobar si mreana in sezonul cald cand temperatura apei trece de 18 grade uneori o sa intalnim morunasul, vaduvita, platica si rare ori crapul, spun rare ori crapul deoarece sunt putine situatiile in care vom prinde crap in curent mare, si daca prindem nu o sa prindem multe exemplare deoarece vor fii doar in trecere si nu vor stationa in curent tare.
Crapul pe rauri si Dunare i-l vom cauta in zonele cu apa mai adanca peste trei metri si un curent moderat sau slab. Crapului ii plac in general zonele malurilor unde sunt cazuti copaci in apa in urma eroziunii malului sau in zona copacilor scufundati adusi de apa la inundatii. Deasemeni crapul va fii prezent in zonele cu vegetatie acvatica unde substratul este argilos-malos, pe langa zonele cu copaci scufundati sau structuri artificiale crapul mai poate fii gasit si in zonele cu praguri acolo unde adancimea apei creste brusc de la un nivel la altul. Zonele cu praguri sunt des frecventate de crap deoarece la baza pragrilor apa aduce tot felul de sedimente in care se gasesc tot felul de nevertrebate care fac parte din meniul crapului. Daca in partidele voastre de pescuit la feeder in care vizati crapul va recomand sa pescuiti cat se poate de aproape de structuri deoarece am avut foarte multe partide in special pe Dunare in care daca nu pescuiam la maxim 5m de structuri (dobicei copaci scufundati) nu aveam prezentari, intradevar riscurile de a pierde pestele sunt mari, dar decat sa stam cu lanseta degeaba pe suport mai bine pompam putina adrenalina prin organism.
In partidele in care cautam platica pe rauri este bine sa stim ca in general platica cauta apele mai adanci cu un substrat nisipos-malos, in perioadele in care apa este foarte calda o putem intalni si in zonele in care curentul apei este mai puternic dar in general este intalnita in zonele in care apa are un curent de intensitate mica spre moderat. Platica pe rauri o mai intalnim in zonele cu praguri abrupte unde scurma in depunerile de aluviuni aduse de apa la baza pragurilor.
Carasul este un peste care iubeste zonele cu vegetatie si substrat cu depuneri de mal. In partidele in care cautam carasul pe rauri este bine sa ne orientam spre locurile cu golfuri, in care curentul apei este foarte lent sau lipeste, unde substratul este compus din depuneri favorizand dezvoltarea vegetatiei. Mai putem gasi carasul si pe portiunile de rau unde curentul este lent si apa mai adanca. In partidele noastre de pescuit la feeder, in care vizam carasul, trebuie sa stim ca pentru a avea o partida reusita, alegera locului este cheia reusitei deoarece carasul este un peste care nu se prea abate de la traseul lui chiar daca dorim sa il ademenim cu un pat de nada foarte buna.
Un peste care ne poate oferi partide de pascuit la feeder de neuitat este morunasul. Morunasul i-l vom intalni in acele portiuni de rau unde apa este mai adanca cu un curent moale sau mediu si un substrat nisipos sau chiar malos, rare sunt cazurile in care va fii intalnit in curent puternic. Deplasanduse in carduri destul de mari, odata intrat pe nada ne va oferi partide de neuitat atat din punct de vedera al numarului de captruri cat si momentele drilului, deoarece moronasul este un peste foarte luptator.
Un ajutor destul de valoros, in localizarea pestelui, vine de la cormoranii. Daca urmarim cormoranii acestia ne vor indica locul cu exatitate unde se afla pestii, mai ales in sezonul rece cand pestele este mai greu de localizat.
Sa nu uitam de informatiile de la pescarii care au mai pescuit prin zona, aceste informatii ne vor fii de mare ajutor. Pestii deasemeni prin sariturile lor ne pot indica zone productive si va pot spune ca merita sa ne mutam locul in amonte sau in aval dupa semnalele trimise de pesti deoarece ei stiu cel mai bine unde le place sa stea in perioada respectiva. Nu putine au fost partidele in care o schimbare a locului in amonte sau in aval in functie de sarituri a schimbat mult in bine rezultatele partidelor.
In incheiere vreau sa va repet ca poti sa ai cea mai buna nada si cele mai bune scule, daca nu pescuiesti in zona in care sunt pestii, rezultatele vor fii nule. Trebuie sa nu uiti ca localizarea este cea mai importanta in orice pescuit nu numai la feeder.
Daca ati citit intregul articol si considerati ca a fost folositor, va sfatuiesc sa il impartasiti cu altii. Apasati butonul de share facebook sau twitter din coltul de dreapta jos.
Pentru dezbaterea acestui articol va invit pe forum-ul nostru www.pescuitlafeeder.ro/forum
Localizarea pestilor in pescuitul la feeder pe rau sau Dunare,
2 comments
1 ping
masac
29 martie 2014 în 8:35 pm (UTC 3) Link to this comment
foarte bun materialul!!
Closcutz
5 aprilie 2020 în 12:21 pm (UTC 3) Link to this comment
Buna ziua! Ce se poate folosi la Dunare ca momeala de/in carlig pentru a pescui carasul? Care este cea mai buna montura(forfac, carlig, momeala)? Multumesc anticipat!
Pescuitul la feeder pe Dunare – articolul saptamanii 20-26 Feb » pescuitul la feeder pe intelesul tuturor
26 februarie 2012 în 7:51 pm (UTC 3) Link to this comment
[…] descrie aceste zone care tin peste, in functie de specie. Pentru a citi acest articol click aici localizarea pestilor in pescuitul la feeder pe rau sau Dunare. Bineinteles ca pentru a localiza zonele care sunt peferate de specia pe care o vizam, trebuie sa […]